TICA

A fost odata un mos s-o baba.
Mosul gras iar baba slaba.
N-aveau nici nepoti si nici socoti.
Intr-o zi in cioarece,
Mosu-a prins un soarece.
La o suparare mare
Era gata sa-l omoare.
Dara baba mai miloasa 
L-a oprit copil in casa.
Bucuros ca are-un fiu,
Mosu-a cumparat rachiu.
Sa nu-l roada vreo pisica,
I-au pus numele de Tica.
Dar sa stiti voi, dragii mei,
Tica-avea un obicei:
Pe-ntuneric pe lumina,
Tup, in sacul cu faina.
Baba i-a din sac faina
Si gateste-o mamaliga;
Mosu' iese-n prag si striga:
"Tica! Tica! Hai ca cina-i gata!
Hai ca sa mananci cu tata!"
Si tot striga, si tot striga,
Tica-i fiert in mamaliga.

Vezi? Naravul de la fire,
Nu mai are lecuire!